Tag Archive: volumul 3


sirene

ambulanţele vin la mine, pentru că i-am hăcuit cu maceta pe toţi din bloc
maşinile poliţiei vin la mine, pentru că scriu cu pixuri umplute cu dinamită
şi-mi transform cititorii în bombe artizanale
dar aştept
iar blocul meu e o pivniţă, în care am pus capcane gigantice pentru şobolani Citește în continuare

Dark Oslo Poem

inflaţie

negrul se duce la non-stop
punkerul se duce la non-stop
poliţistul se duce la non-stop
chiar şi preotul se duce la non-stop
non-stop-ul este noua biserică, banii noua biblie Citește în continuare

1st Oslo Poem

M-am hotărât să încep un ciclu nou în Oslo, numit 120 de zile în Kristiania (vechea denumire a oraşului, care trimite la regele Christian IV). Mental, se leagă de ciclul pe care l-am început în ţară, botezat până acum Cataclism. Dar sunt mai mult ca sigur ca 120 de zile va evolua spre ceva nou, pentru că aici sunt bombardat cu mii de experienţe, care nu mi-erau accesibile în ţară. Doar un exemplu. La raftul de postmodernism de la librăria Tronsmo, erau multe de cărţi de care, cum să spun, nu numai că nu auzisem, dar nu ştiam că există categoria lor. Cărtureşti-ul de la mall-ul din Cluj îmi părea nu numai banal dar şi futil. Citește în continuare

Iconic

Un nou text din volumul 3. Mai trebuie lucrat, dar merge provizoriu. Scris pe şosea, tot la celular. Îmi continui dialogul cu Christianity, dar pe un ton mai introspect, specific ultimelor creaţii din Noaptea instinctelor.

icoană

sunt o bombă şi eman lumină
stau cu faţa lipită de geam, dezintegrându-mă progresiv
şi trecătorii se închină din priviri,
fetişcanele chiar au orgasme cataclismice Citește în continuare

God = FEAR

Cam prin ianuarie am finisat Noaptea instinctelor. Am observat, totuşi, mai târziu că mi-au scăpat nişte exprimări defectuoase, pe care la voi corecta, probabil, later. Din mai am început lucrul la al treilea volum de poeme, pe care îl voi publica, dacă totul merge okay în 2011. Nu mi s-a dăruit aşa ca defunctul NI, compus în draft într-o lună (iulie 2008). So, vă ofer un sample din vol. 3, scris într-o stare de nervozitate extremă în curtea bisericii de lângă Institutul de Oncologie din Cluj. M-am certat cu o călugăriţă obeză, care credea că sunt cumva în subordinea ei şi îmi ordona 🙂 🙂 🙂 să sting ţigara. Aşa că am scris poemul acesta pe celular şi m-am gândit să-l dedic ei. Dar AZI m-am hotărât că destinatarul perfect este subtilul domn Camil Ghiţulescu. Enjoy it! Citește în continuare