Category: Critica


O recenzie faina de la unul din cei mai talentati poeti olteni, Silviu Gongonea, autorul volumelor Injumatatirea si Incalzirea mainilor .

Ştefan Bolea nu se dezminte, cu fiecare apariţie împinge limitele poeziei. Citește în continuare

Volumul de poezie al lui Ştefan Bolea, intitulat sugestiv Gothic, a fost foarte bine primit de critică – şi încă de o critică la nivel înalt (să amintim doar aprecierile Doinei Ruşti). Însă nu acesta este motivul care m-a determinat să achiziţionez şi să parcurg cartea – în fapt a fost un complex de motive. Citește în continuare

New Stuff …

… Un fragment din teză în Noema .

Citește în continuare

Maria Dinu – Post tenebras lux

Cel de-al doilea volum al lui Ştefan Bolea, Noaptea instinctelor, propune o aventură incitantă a unui Dante postmodernist care întreprinde o călătorie în infern, nu îndrumat de experimentatul Vergiliu, ci de un lector neiniţiat, dar cu spirit de investigaţie şi perspicacitate astfel încât să descopere modalităţi de evaziune într-o lume care îşi refuză salvarea. Cum mitul se întemeiază pe o bogată tradiţie a perspectivelor teologice, literare şi filosofice, cele patru secvenţe poetice ale volumului, Atentat, Anal, Angst, Anamneză, valorifică în mod deosebit o anumită direcţie de gândire din care nu lipsesc imaginile insolite şi reflecţiile instanţei lirice. Citește în continuare

Ştefan Bolea, un ”terorist” cultural upgradat în liga umaniștilor

1) Rockavatar gothic

După Harold Bloom încoace, nimeni nu mai poate nega influența exterioară – directă sau indirectă, conștientă sau inconștientă, palpabilă sau imperceptibilă – pe care o întîlnește în calea afirmării sale ca artist. În cazul lui Ştefan Bolea, anxietatea actului de creație vine mai puțin de la entități tangibile sau conturate (generație artistică și biologică, curent literar). Experiența sa inefabilă, și cu adevărat importantă, e focalizată intens pe o anume antropologie voalată a imaginarului pre-creștin și o teleologie post-creștină declarată. Citește în continuare

Anti-poezia lui Ştefan Bolea

„Un nihilist adevărat nu va crede în nimic, nu va avea loialităţi şi nici un scop, în afara unui posibil impuls de a distruge”, scrie Ştefan Bolea în eseul său Ontologia negaţiei. Cartea a apărut în anul 2004 la Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca şi autorul ei avea 26 de ani împliniţi. Este o lucrare sumbră, cum nici nu se putea altfel la o trecere în revistă a negării unor valori universale de către filozofi renumiţi ca Ludwig Feuerbach, Friedrich Nietzsche, Henry Buckle, Herbert Spencer şi alţii, dar şi de poeţi ca Isidore Ducasse, cunoscut sub pseudonimul Contele de Lautréamont. Citește în continuare

Sorin-Mihai Grad – Instincte asumate

Ştefan Bolea a scris zece volume de versuri înainte de Război civil, debutul său oficial, urmat de o abţinere aproape totală de la poezie care părea că va ţine destui ani. Din fericire au fost doar trei, iar ce a venit după ei a meritat aşteptarea. Noaptea instinctelor a fost scrisă într-o lună şi continuă linia precedentelor producţii poetice semnate Ştefan Bolea. Cineva care a citit doar versurile predate la şcoală ar putea spune că nu sunt mari diferenţe între primul volum de poeme al poetului criticat aici şi al doisprezecelea, dar citindu-le cu atenţie poţi observa cum poezia lui Bolea a crescut, s-a maturizat şi împlinit cu fiecare carte, publicată sau nu, păstrându-se credincios instinctului care-l ghidează prin jungle poetice unde alţii se rătăcesc cu atâta succes încât îţi vine a crede că-şi doreau de fapt asta. Citește în continuare

Noaptea instinctelor, zorii construcţiei poetice

Ştefan Bolea vine într-un context poetic internaţional în care poezia se radicalizează, se ascute ca limbaj şi mesaj, simplifică paleta şi îngroaşă liniile într-o îndârjire a expresiei şi o încrâncenare a atitudinii ce nu mai vor să lase loc niciunui dat stilistic sau conceptual, ,,cultural”, ,,literar”. Este vorba de nişte poeţi cu vârste în jur de 30 de ani, până spre 40 (plus, minus), care ,,n-au niciun stres” să-şi înjure şi să-şi calce în picioare cititorul sau adresantul liric sau marile teme gen ţară, tradiţie, cultură etc. Într-o enumerare ultra-minimală, aş menţiona printre aceşti poeţi năpraznici (dintre care poate cei mai cei… sunt poetele) pe belarusa Valzhyna Mort (n. 1981), pe spanioloaica Violeta Rangel (n. 1968), pe Valérie Rouzeau (n. 1967) din Franţa şi pe românul basarabean Alexandru Vakulovski (n. 1978). Citește în continuare


Citește în continuare

Recenzia din Poezia

Ştefan Bolea – Noaptea instinctelor, Edit. Brumar, Timişoara, 2009

de Emanuela Ilie

Scenariile – aproape apocaliptice, aproape groteşti, aproape funambulice –din Noaptea instinctelor sînt de inspiraţie avangardistă şi substanţă voit psihanalizabilă. Pe fundalul fotogramelor mişcate de poet cu o lentoare sadică, se plimbă fantoşe descărnate, resturi ale unei umanităţi cu instinctele teribile, pronunţat agresive, exacerbate peste măsură. În primul plan figurează, la fel, un actant pe seama căruia sînt atribuite cel puţin urme ale complexelor binecunoscute (al lui Oedip, al lui Narcis, al lui Cain ş.a.), tendinţele literaturizate de marchizul de Sade sau de Sacher-Masoch, ca şi un ireversibil instinct ucigaş Citește în continuare