Archive for Februarie, 2017


02B.jpg

 

am fost                        acul din seringa lui morrison

glonţul înghiţit de cobain

balustrada care s-a rupt cu schumann în rin

caii biciuţi pe care i-a îmbrăţişat nietzsche la torino

stiloul care s-a spart în mâna lui cioran

 

 

am fost                     pumnul zdrelit din faţa lui tyler

toporul lui raskolnikov

inelul lui sauron

palmele maculate ale lui macbeth

suflet din sufletul de rechin al lui maldoror

 

fiecare dorinţă întunecată îţi vine de la mine

şi-n fiecare miez de noapte

îţi şoptesc la ureche

adevăratul meu nume,

pe care îl venerezi fără să ştii

 

am pătruns atât de adânc în viaţa ta,

încât ai învăţat să mă ignori

 

încet, pricepi că            nu există vină

nu există păcat

zdrobeşti crisalida în care ai fost consemnat

forţezi pereţii uterului în care ai fost surghiunit

 

încet,                            păşeşti pe calea Mea

devii, ca Mine, zeu

images

 

în sala de curs o atmosferă convenţională

ne chinuiam să ne suportăm, să zâmbim aprobator

precum sclavii, ce încropesc conversaţii monotone

în timp ce-şi trag cu ochiul în arşiţă, pe planataţia de bumbac

şi-n timp ce ne hlizeam ca orbii, care şifonează entuziasmaţi reviste porno

sau ca infirmii ce fac bungee jumping cu tot cu scaunul pe rotile

simţeam cum îmi iese din creier gândacul lui kafka

şi îmi tot pipăiam paranoic ceafa să nu se observe

cum cleştii insectei îmi ies ca nişte antene din cortex

dintre sclavi eram singurul mântuit

cel mai fericit negru care sortează bumbacul

în timp ce colegii schimbau surâsuri nevrotice

îndesam gândacul mai adânc în creier

fără să mă trădez, încercând să păstrez aparenţele

 

m-am liniştit când insecta s-a pliat pe cerebel, înfulecându-l ca pe o baterie