sirene

ambulanţele vin la mine, pentru că i-am hăcuit cu maceta pe toţi din bloc
maşinile poliţiei vin la mine, pentru că scriu cu pixuri umplute cu dinamită
şi-mi transform cititorii în bombe artizanale
dar aştept
iar blocul meu e o pivniţă, în care am pus capcane gigantice pentru şobolani
şi mă strecor ca umbra lui macbeth la cozia, asasinând mascaţii cu paşi de balerin
mă preling subtil ca argintul viu dar sunt la atingere ca acidul sulfuric
vreau să fiu asediat până la capăt
vreau trupele anti-tero
vreau să negociez direct cu obama
vreau un mandat în parlamentul european al nihiliştilor
dar până atunci aştept
şi fiecare roboţel care îmi încalcă teritoriul va fi transformat în fum
pentru că sunt la fel de pur precum curentul electric
atinge-mă doar şi o să-ţi iasă flăcări pe nări

blocul meu este un labirint unde fac experimente pe cobai creaţi după chipul şi asemănarea ta
sunt un cyborg de factură specială
nu pot să mor decât dacă sunt torturat, călcat în picioare şi răstignit
stai în dreapta mea şi vom cina împreună în iad
trebuie să mor ca să înceapă sfârşitul lumii

12 gânduri despre „sirene

  1. Un poem f romanesc 🙂 pentru Oslo. Imi imaginez ca scena un bloc de garsoniere din Bucuresti sau Cluj.

  2. Agata: Yup, I agree – there’s a Romanian feeling to it.

    Francisc: 🙂 Ma gandeam eu c-o sa te prinzi ca are mesaje subliminale poemul.

  3. Ce mesaje subliminale obtinem daca inlocuim „blocul” cu „blogul”!!
    Dar cam negru scrii de-o bucata! Ce-i cu genul asta de eu poetic curat demonic?!
    Apreciezi o critica? Eu una prefer textele in care nihilismul e mai atenuat, mai justificat de trairi (auto)biografice sau, ma rog, „general umane” care sa nu fie atit de tributare existentialismului ori neoavangardismului…No offense!

  4. Asta nu-i nihilism draga, asta-i realism. Cum zice tipul din fight club – cind citesti asa o faza nu trebuie sa fii intrigat la nivel estetic sau de geneza a teoriilor artistice ci la Propriu 🙂

  5. puteai sa bagi si o dedicatie-ceva la poemul asta – nu de alta dar cineva chiar a stat la baza lui…

  6. Ioana: I appreciate your thought dar sunt momente cand trebuie sa bagi cutitul si sa-l invartzi in rana :). Altfel you’re just a wooz. Legat de existentialism, nu vad conexiunea – numai daca am considera Kill’em All de la Metallica sau kiar Fight Club ca-s existentiale. Nihilism – I agree. Back 2 Pisarev 🙂 … None taken.

    Francisc: Interesanta dialectica viata – estetica, imi place. Legat de dedicatie, e prea accidentala questia – not deep enough. I’ll dedicate a better one, with even a darker feeling. Besides, nu prea imi place sa fac dedicatii. Mi se pare ca e f circumstantial si cam de prost gust. I write for myself and for the few. „I wanna be a minority…”

  7. indeed este un text puternic in care eul este condamnatul final. chestia cu personajul nihilist/dark, as crede ca tine de faptul numai in pielea sa poti fi cu adevarat tu. adica, numai „rasucind cutitul in rana”, detonind dinamitele ascunse si aruncindu-te in cataclism iti simti acea putere si eu care zace prin tenebrele fiintei tale.
    mmm, pisarev, o sa-l incerc. dar ce zici de stirner???

  8. stirner rules – am capitol in prima lucrare de diploma despre el … da, imi place si faza cu auto-condamnarea … este esentza tragicului

  9. … i mean, instead of trying to find all the influences and stuff buried in this text, one should try to simply enjoy it

Lasă un răspuns către Ormeny Francisc Anulează răspunsul